LIBER-blog public românesc!

5 Mai, 2010

PROCURORUL GENERAL, ÎNGHIŢIT ÎN MLAŞTINA „RAIDERILOR”

Filed under: mass-media,Senza Categoria — Admin @ 18:04

Dacă în multe state, printre care se numără şi Rusia, atacurile de tip „corporate raider” (a căror definiţie nu o mai menţionăm, dat fiind că le-am descris în profunzime în numeroase articole anterioare) sunt dur condamnate, şi sunt considerate un mijloc neortodox şi chiar ilicit de a lua cu japca bunurile şi proprietăţile unei persoane juridice (sau chiar fizice), în Republica Moldova aceste scheme frauduloase şi habotnice sunt trecute cu vederea şi chiar în unele cazuri, autorităţile par să fie oarbe, mute şi surde la acţiunile raiderilor. Un „handicap” rar întâlnit mai ales la persoane cu drept de decizie în stat şi care au puterea de a decide soarta unor simplii cetăţeni.

Tehnicile aplicate în Republica Moldova, în cadrul atacurilor de tip „raider” se bazează exclusiv pe abuzuri ale autorităţilor, pe mituirea funcţionarilor din instituţiile statale şi pe actul de corupţie, „alimentat”, sau mai bine zis „susţinut financiar”, tocmai cu veniturile ce apar de pe urma atacurilor „raider”.

Astfel pentru ca mafia din justiţie şi corupţia cea atotputernică, noţiuni atât de vehiculate în „culisele” puterii de la Chişinău, să prospere şi să crească precum Făt Frumos (adică într-un an cât alţii în şapte) şi, astfel, să prindă rădăcini greu de strămutat, s-a înţeles că acestea au nevoie de un mediu fertil, din care să îşi poată trage seva.

Atacul „raider” – care nu reprezintă altceva decât o formă „inteligentă” de jaf la drumul mare şi bine mascată, uneori, de aparenţa legalităţii – deschide porţi largi de mărinimie din partea organizatorilor şi coordonatorilor acestor scheme frauduloase faţă de cei care au acceptat să participe şi să fie participanţi ai acestor atacuri sau l-au susţinut. În principiu, atacurile de tip „raider” sunt conduse pe baza aceloraşi concepte care au constituit şi temelia războaielor din perioada sclavagistă, ostaşii învingători participând şi la împărţirea trofeelor, constituind în acelaşi timp şi un stimul tentant pentru racolarea de noi membrii.

Să vedem care ar fi oare intervenţia, procurorilor în susţinerea „raiderilor” în special a celui cunoscut ca şi CAŞCEI (Vadim Ciornea) care se crede „furerul” raiderilor din Moldova.

În posesia redacţiei a ajuns o cerere adresată autorităţilor din Republica Moldova, de către compania fiduciară „Europa-Trust” (victimă atacurilor „raider” şi a cărei istorie este cunoscută din articolele noastre precedente), prin care se solicită investigarea penală a procurorului Viorel Morari şi a altor persoane, pentru uzurparea independenţei instanţelor de judecată, în favoarea grupării de tip „raider” a lui Vadim Ciornea (CAŞCEI), pe care ne propunem  să o analizăm extrem de atent.

Din acuzaţiile aduse se poate observa şi implicarea voalată a Procurorului General şi a Consiliului Superior al Magistraturii, despre care, de această dată, cunoscuta companie „Europa-Trust”, din anumite considerente, nu face dezvăluiri, aşa cum ne-a obişnuit acuzându-l de toate fărădelegile doar pe procurorul Viorel Morari. Oare care ar fi motivul ? Este oare Viorel Morar, un simplu executor, ţapul ispăşitor pe care compania vrea să-l folosească drept jertfă ?

Suntem naivi, dar nu aşa cum cred principalii „jucători” din terenul corupţiei.

Aşa cum am fost informaţi, pe 15/10/2009, judecătorul Iurie Ţurcan, cel care pare-se a pus temelia atacului de tip „raider” împotriva companiilor fiduciare şi a transmis compania direct lui CAŞCEI, numind-o pe tânăra Diana Criclivaia ca şi administrator fiduciar (şi a cărei implicare în schemele frauduloase coordonate de gruparea lui CAŞCEI şi finanţate de către banca Comercială „Eximbank” va fi prezentată în curând cu lux de amănunte, motiv pentru care CAŞCEI o copleşeşte cu diverse daruri), a dispus scoaterea de pe rol a cererii privind dizolvarea C.F. „Europa-Trust” S.A., înaintată de Procurorul Anticorupţie. De această dată, comportamentul judecătorului Iurie Ţurcan nu prea a fost înţeles, nici măcar de noi, publicaţie specializată în monitorizarea şi analizarea atentă şi profesionistă a schemelor frauduloase de tip „corporate raider”.

Probabil, judecătorul Iurie Ţurcan a perceput greşit schimbarea puterii de la Chişinău şi a crezut că are libertate în orice fel de acţiune ar întreprinde.

În încheierea sa, judecătorul – după mai bine de 6 luni de examinare – a indicat inter alia că intentarea acţiunilor civile de către Procuratura Anticorupţie nu ţinea de competenţa legală a acesteia. Îndrăzneala judecătorului Ţurcan a fost pur şi simplu o lovitură sub centură dată Procurorului Anticorupţie, condiţionând în felul acesta o contraofensivă împotriva sa.

Considerăm că nu a fost decât un truc ieftin, cusut cu aţă albă, de provocare a Procurorului Anticorupţie, care până la urmă a înghiţit, hulpav, momeala. De ce îi spunem noi „momeală”?

Pentru că pe 18/06/2009, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au avut loc mai multe dezbateri, pe marginea cazului judecătorului Iurie Ţurcan, care a comis grave încălcări de procedură la examinarea cauzei nr. 2o/e-166/06. Potrivit hotărârii menţionate s-a decis expedierea către Procuratura Generală a materialelor, în cazul dat, „pentru verificarea acţiunilor premeditate privind elementele de infracţiune”, avându-se în vedere acţiunile judecătorului Iurie Ţurcan. Procuratura a rămas absolut indiferentă faţă de sesizare …

La 24/07/2009, Colegiul Disciplinar de pe lângă CSM a dispus aplicarea sancţiunilor disciplinare împotriva lui Iurie Ţurcan. Dar, pe 17/09/2009, CSM a examinat contestaţia hotărârii colegiului disciplinar din data menţionată mai sus şi a dispus o pedeapsă şi mai aspră pentru judecătorul Ţurcan.

Abia pe 10 decembrie 2009, procurorul Viorel Morari, pe care, se pare, că judecătorul Iurie Ţurcan l-a cam supărat, gestionând cauza penală nr. 20070336120 şi fiind participant în procesul civil de dizolvare a companiilor fiduciare, a disjungat o parte a materialelor care indicau comiterea unei infracţiuni de către Ţurcan şi le-a înregistrat în REI-1 al CCCEC, la nr. 1537.

Procurorul Viorel Morari l-a sesizat pe Procurorul General, Valeriu Zubco, în vederea obţinerii acordului CSM legat de atragerea răspunderii penale pe numele judecătorului Iurie Ţurcan, care, la rândul său, pe 4 noiembrie 2009, a sesizat CSM (sesizare înregistrată în cancelaria CSM sub numărul 1739) în scopul eliberării acordului necesar, privind pornirea urmăririi penale, în baza lit. b), d) art. 328 şi lit. c) alin.2, art. 307, Cod Penal.

Prin hotărârea CSM din 15/12/2009, s-a hotărât eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală a judecătorului Iurie Ţurcan.

Din motive necunoscute, dar extrem de suspecte, Procurorul General, sesizat de CSM, prin hotărârea nr.199/8, din 18/06/2009, să verifice posibila existenţă a dovezilor de infracţiune, în acţiunile judecătorului Ţurcan, vizând acelaşi caz, nu a identificat la acel moment o componenţă de infracţiune în acţiunile lui Ţurcan şi nu a considerat necesar să solicite acordul CSM, pentru a dispune pornirea urmăririi penale. În acelaşi timp, fiind sesizat doar de către procurorul Viorel Morari, pe15/12/2009 a obţinut repede acordul CSM, privind atragerea răspunderii penale a judecătorului Ţurcan, care pare să fi comis, de fapt, păcatul de a emite o încheiere nefavorabilă pentru procurorul Morari; materialul a constituit baza infracţiunii lui Ţurcan şi a fost înregistrat în registrul REI-1 al CCCEC, doar la data de 10/12/2009.

Întrebarea care apare şi care ne face să nu putem rămâne imparţiali este legată de explicarea acţiunilor procurorului Viorel Morari, mai exact care a fost logica şi motivaţia actelor sale. De ce procurorul Viorel Morari a acţionat deschis într-o situaţie în care avantajele revin, exclusiv, companiei care pretinde a fi victimă  şi care în acest mod ar putea justifica că judecătorul Ţurcan nu a fost independent fiind de fapt marioneta unor păpuşari bine coordonaţi. Or, după ce cererea acestuia a fost scoasă de pe rol, Viorel Morari nu a mai avut nici un motiv logic de a se răfui imediat cu judecătorul Iurie Ţurcan. Morari, atacându-l pe judecătorulŢurcan  în maniera în care a făcut-o, se pune singur ca ţintă şi oferă companiei motive de a invoca lipsa de imparţialitate a instanţei. Mai mult decât atât, Viorel Morari îl expune şi pe Procurorul General care, aparent, a acţionat fără a fi în cunoştinţă de cauză.

În circumstanţele expuse, este evident că, Procurorul General nu a ştiut şi nici nu a putut să presupună că Procurorul Anticorupţie s-ar putea ocupa de cauze civile, în timp ce, există în cadrul Procuraturii Generale o secţie specială pentru asemenea cazuri.

Considerăm că, de fapt, Procurorul General este mai mult o victimă, manevrată dibace de Viorel Morari, şi nicidecum un veros susţinător al atacurilor de tip „raider”, după cum îl expune Viorel Morari

Dacă Procurorul General ar fi cel care ar susţine gruparea condusă de interlopul Caşcei, atunci domnia sa nu are o vreo motivaţie rezonabilă de a o face în mod deschis, compromiţându-se atât de facil şi banal, într-un mod lipsit total de profesionalism.

Recursul depus de procurorul Viorel Morari împotriva încheierii judecătorului Iurie Ţurcan, din 15/10/2009 (prin care cererea sa a fost scoasă de pe rol, iar administrarea fiduciară a C.F. „Europa-Trust” S.A. a încetat) a fost repartizat spre examinare tocmai judecătorului Maria Moraru, al cărei soţ, avocatul Ion Moraru, a fost reţinut în flagrant, pe 28/09/2009, de către ofiţerii Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), în timp ce primea 5 000 de EURO. Urmărirea penală în cauza avocatului Ion Moraru este condusă de aceeaşi Procuratură Anticorupţie, iar şef al secţiei de conducere a urmăririi penale nu este nimeni altul decât procurorul Viorel Moraru.

De această dată, după cum afirmă reprezentanţii companiei C.F. „Europa-Trust”, procurorul Viorel Morari pare să fie preocupat de reconfirmarea acuzaţiilor care i se aduc, în sensul uzurpării imparţialităţii instanţei de judecată, prin aplicarea aceloraşi metode, deloc lăudabile.

Cu toate că, Viorel Morari nu reuşeşte decât să facă imposibilă examinarea recursului depus (acţiuni care de fapt nu ar fi trebuit să corespundă intereselor lui), el continuă fără ruşine şi reţineri să îşi promoveze strategia, făcând de fapt jocul companiei.

Aparent, repartizarea scandalosului recurs judecătorului Maria Moraru face ca această „simplă coincidenţă” să îl determine pe judecătorul respectiv să se abţină de la examinarea recursului înaintat de Viorel Morari. Astfel că, pe 04/02/2010 Maria Moraru a depus cerere de abţinere de la examinarea recursului înaintat de procurorul numit mai sus.

În cererea de abţinere, judecătorul Maria Moraru arată că: „cu unul dintre participanţii la proces la moment există unele probleme ce ţine de demnitatea ei personală precum şi a familiei acesteia, fapt ce ar trezi dubii în nepărtinitatea acesteia”.

Cererea de abţinere a judecătorului Maria Moraru este repartizată spre examinare, judecătorului Valeriu Harmaniuc, nimeni altul decât judecătorul care, la 30 ianuarie 2009, şi-a depus cererea de demisie, pe care şi-a retras-o la scurt timp după aceea. De fapt iată o nouă coincidenţă care se dovedeşte a fi din nou în favoarea companiei.

Pentru a se menţine în funcţie, judecătorul Harmaniuc a fost nevoit să conteste în judecată hotărârea CSM prin care s-a acceptat cererea sa de demisie. Depunerea cererii de demisie din funcţia de judecător a lui Valeriu Harmaniuc a fost determinată de implicaţiile sale în cauza penală nr. 2008990214 – o altă „coincidenţă” despre care compania s-a dovedit a fi în cunoştinţă de cauză.

La 11/02/2010, completul de judecată, format din judecătorii Valeriu Harmaniuc, Eugen Clim şi Nicolae Craiu, la insistenţa procurorului Viorel Morari, a respins cererea de abţinere a judecătorului Maria Moraru.

Maria Moraru, despre care se crede că este doar o fantoşă manipulată de procurorul Viorel Morari, a trebuit să examineze recursul acestuia din urmă, fiind pusă în mod evident în aceeaşi situaţie cu judecătorul Iurie Ţurcan. Cazul judecătorului Ţurcan poate astfel servi drept argument pentru Maria Moraru şi alţi judecători, indicând necesitatea supunerii cerinţelor procurorului Viorel Morari, întru evitarea unor „mici neplăceri” în cazul în care le va trece prin gând să nu îi cânte în strună.

Judecătorul Maria Moraru nu s-a lăsat însă intimidată de Morari şi a continuat să insiste în a i se permite ieşirea din jocul murdar, depunând o nouă cerere de abţinere de la examinarea recursului procurorului Morari. De această dată, cererea a fost repartizată judecătorului, Boris Bîrcă, o nouă „coincidenţă”. Judecătorul Boris Bârcă depusese şi el, în circumstanţe extrem de suspecte, o cerere de demisie, la care, ulterior, a renunţat, continuând să-şi exercite funcţia de judecător, aşa cum a făcut şi Harmaniuc.

Totodată, compania victimă, la scurt timp, a primit un alt argument în susţinerea poziţiei sale şi anume că, Procurorul General a mai intervenit într-un caz pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii în favoarea grupării de tip „raider” a lui Vadim Ciornea, care se arătase nemulţumit în urma soluţiilor judiciare pronunţate de judecătorul Judecătoriei Economice de Circumscripţie, Natalia Plugari. Acesteia a reuşit să-i creeze „mici neplăceri”, prin intermediul Procurorului General care s-a dovedit a fi extrem de receptiv la apelurile lui Vitalie Ciofu – pionul lui CAŞCEI, care şi-a făcut apariţia şi în alte episoade. Ne referim aici la hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 47/4, din 26 ianuarie 2010.

Ieşind pentru prima dată în public într-o conferinţă de presă, Vadim Ciornea a speculat cu făţărnicie pe marginea acestui caz, încercând să îşi etaleze de această dată „calităţile” de jurist.

Circumstanţele expuse ne indică faptul că, procurorul Viorel Morari, dând dovadă de naivitate, a admis o serie de erori grave care ajung să afecteze chiar şi pe Procurorul General. Iar toate astea nu fac decât să toarne apă la moară celei care se pretinde a fi victimă.

Este foarte greu să credem în frecventele coincidenţe ce apar tocmai în favoarea numitei companii şi în ghinionul de care s-a înconjurat procurorul Viorel Morari în acţiunile de răfuială împotriva companiei victimă, în urma cărora, deseori atât Procuratura, cât şi superiorii săi s-au dovedit a fi compromişi.

Cel l-a făcut oare pe procurorul Viorel Morari să acţioneze atât de orbeşte şi să nu înveţe din frecventele sale erori?

Unica explicaţie care ar putea epuiza multe dubii ar fi existenţa unui joc dublu, practicat de procurorul Morari, în care acesta i-a băgat, cu uşurinţă, la copcă atât pe  Procurorul General, cât şi pe Procurorul Anticorupţie, lăsând statul să plătească, în cele din urmă pentru tertipurile sale. A procedat exact aşa cum obişnuieşte să facă profesorul său Caşcei.

Nu credem că mai există dintre aceia care nu au înţeles că, Viorel Morari, intenţionat sau din prostie a asigurat unui agent economic, aparent supus unui atac „raider” de către gruparea lui Caşcei, care nu a dat imediat efectele scontate, un câştig de cauză la CEDO, punând sub lovitură atât propria sa reputaţie cât şi pe cea a Procuraturii căreia i-a jurat credinţă, nemaivorbind de Procurorul General, care se pare că pentru prima dată a fost ademenit în mlaştina „raiderilor” din care nu poţi ieşi nepătat, indiferent de intenţii.

http://www.hicsuntleones.eu

4 comentarii »

  1. BA VOI TOTI SUNTETI NISTE PROSTI TOT SCRIETI ATIT DESPRE COMUN ISTI CA ASA SI PE DINKOLO KA AU FURAT KA MOLDOVA ESTE CORUPTA ARATATIMI SI MIE O TARA UNDE NU EXISTA CORUTIE

    Comentariu de JORIK — 12 Februarie, 2011 @ 15:49

  2. Tare destept esti:mrgreen:

    Comentariu de Alex — 12 Februarie, 2011 @ 17:04

  3. fenomenul a luat o amploare incredibila😦

    Comentariu de crys — 3 Aprilie, 2011 @ 19:46

  4. MOLDOVA ESTE CORUPTA

    Comentariu de pol — 14 Iunie, 2011 @ 23:42


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: